Copiii din institutii
Desi actiunile guvernamentale au urmarit reducerea numarului de copii din institutiile rezidentiale, problemele cu care se confrunta atat copiii care au parasit institutiile, cat si cei care se afla in continuare in sistemul rezidential constituie inca un subiect delicat in aria protectiei copilului. Si, desi in ultimii anii se remarca o scadere a numarului de copii abandonati la nastere, de la 5.130 in 2003 la 2.216 in 2006, sistemul de adoptii nu poate raspunde tuturor intrarilor in sistemul de protectie a copilului.
Incepand cu anul 2001, se deruleaza un program intens de dezinstitutionalizare. In urma strategiei guvernamentale, in ultimii ani s-a reusit dezinstitutionalizarea a unui numar considerabil de copii. Datele statistice oferite de ANPDC (Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copiilor) arata ca in martie 2007 un numar de 26.599 copii, reprezentand aproximativ 36% din copii separati de parinti se afla in institutii si un numar de 47. 194 copii (aproximativ 64%) sunt copii protejati prin servicii de tip familial (asistenti maternali, rude pana la gradul IV, alte familii/ persoane). Tot in martie 2007 existau 1.615 centre de plasament, din care 1.206 publice si 409 private.
La finele primului trimestru al anului 2007, 11.016 copii cu dizabilitati beneficiau de protectie in cadrul unor institutii publice (95,13% dintre acestia) sau private (5,87%).
O problema, care ramane inca nerezolvata, este reintegrarea sociala a copiilor si tinerilor care parasesc sistemul institutional, numarul serviciilor de reintegrare sociala fiind destul de redus. La sfarsitul anului 2006, functionau, la nivelul intregii tari, doar 2 centre pentru dezvoltarea deprinderilor independente. Considerand aceste asprecte, se poate afirma ca sistemul de protectie a copilului detine inca o capacitatea redusa de a asigura un mediu adecvat dezvoltarii copilului in spiritul reintegrarii sociale a acestuia in momentul parasirii institutiei.