
Copiii care muncesc reprezinta un fenomen asupra caruia centrarea atentiei publice si institutionale ramane inca la un nivel scazut, desi consecintele asupra dezvoltarii si sanatatii copilului sunt deosebit de grave.
Exploatarea muncii copilului nu inseamna orice implicare a unui copil intr-o activitate economica, ci apare atunci cand copilul are o varsta mica (sub 12 ani) sau cånd durata muncii depaseste un anumit numar de ore pe saptamana sau aceasta prezinta anumite riscuri.
Conform estimarilor Institutului National de Statistica din anul 2004 în Romania aproximativ 70.000 de copii sunt implicati în muncã. Majoritatea sunt copii aflati in mediul rural, obligati de cãtre parintii lor sa contribuie la activitatile gospodaresti (munca la camp, cu animalele sau in propria gospodarie) dar pot fi intalniti copii care muncesc si in mediul urban. Acestia sunt copii din familii de rromi care cersesc alãturi de pãrintii lor sau copii din familii cu o situatie economicã precarã obligati ca prin muncã sã contribuie la întretinerea familiilor lor. Copiii provin din familii numeroase, cu situatie socio-economica dificila si nivel educational scazut. Relatiile din familie sunt marcate de grija pentru supravietuire si de mentalitatea conform careia copiii trebuie sa ajute la depasirea problemelor financiare.
Abandonul scolar, nivelul redus de pregatire scolara si profesionala, excluziunea sociala, abuzurile fizice si psihice pe care le implica munca ai exploatarea economica a copilului precum si amploarea fenomenului sunt doar cativa din factorii care demonstreaza necesitatea adoptarii unor masuri mai eficiente de combatere a acestuia