Skip to main content
bf610c3a-6cd6-4652-95e6-dc1209d61cb1.jpg.webp

Alfabetizarea emoțională

Luni 30 Noiembrie 2020
Rădăcina altruismului se găsește în empatie, în capacitatea de a citi emoțiile celorlalți: a nu simți nevoia sau disperarea celuilalt înseamnă o lipsă de afecțiune. Și dacă există două atitudini morale de care timpurile noastre ar avea nevoie, ele sunt cu siguranță autoînfrânarea și compasiunea.” – Daniel Goleman

Contextul social actual ne arată că în timpul școlii online, în timpul pandemiei de COVID 19, nu toți elevii au putut parcurge în mod egal activitățile educaționale propuse de școala românească. Drept urmare, Salvați Copiii a deschis pe timpul verii 127 de clase de educație remedială, în 20 de localități  din România – clase care cuprind 4.600 de copii din comunitățile afectate de sărăcie. Pe lângă recuperarea  decalajului educațional, specialiștii Salvați Copiii se vor ocupa și de redobândirea echilibrului socio-emoțional. Așa cum elevii trebuie să atingă un anume nivel de competență la matematică sau limba maternă, tot așa trebuie să stăpânească și aceste abilități esențiale pentru viață, abilități sociale și emoționale.

Fundamentele inteligenței emoționale – conștiința de sine, autocontrolul, conștiința socială și capacitatea de administrare a relațiilor – se traduc prin succes în carieră. Inteligența emoțională determină potențialul nostru de a deprinde fundamentele stăpânirii de sine. Competența noastră emoțională arată cât de mult din acel potențial am acumulat  sub forme care se pot traduce în  abilități aplicabile practic. Ceea ce ne arată că  nu este suficient să le oferim copiilor informații despre inteligența emoțională, ci să le oferim contexte în care pot exersa această competență emoțională, de a pune în practică ceea ce au învățat. Putem măsura acest lucru prin observarea exercițiilor de echipă.

Psihologul Daniel Goleman afirmă despre copii că sunt victime colaterale ale progresului economic și tehnologic, privați de abilitățile inteligenței emoționale, deoarece părinții lor petrec mai mult timp la lucru decât generațiile trecute, creșterea mobilității populației a întrerupt legătura cu familia extinsă, iar timpul liber a devenit atât de îngrădit și hiper organizat.


ABC-ul inteligenței emoționale și costurile analfabetismului emoțional

Se întâmplă adesea să fim îngrijorați atunci când elevii obțin puntaje slabe la matematică sau la citit și scris, dar nu suntem la fel de îngrijorați în ceea ce privește analfabetismul emoțional. Se fac eforturi lăudabile pentru îmbunătățirea performanțelor școlare, dar nu putem spune același lucru și despre eforturile de a dezolvat competențe socio-emoționale la copii, Trăim într-o cultură în care ne preocupă mult mai tare ce știe elevul, decât ce simte elevul. Aici putem aminti și celebra replică pe care o pun părinții copiilor atunci când ajung acasă: “ce ai făcut la școală?/ ce ai învățat astăzi la școală?” Cred că este momentul să schimbăm perspectiva/paradigma, iar accentul să fie pus pe întrebarea: “cum te-ai simțit la școală?”

În medie, copiii se confruntă cu dificultăți în următoarele situații:
-Izolarea sau probleme sociale: preferința de a fi singuri, de a fi secretoși, bosumflarea, lipsa de energie, sentimentul de nefericire, dependența exagerată;
-Anxietatea și depresia: dorința de a fi singuri, existența mai multor temeri și îngrijorări, nevoia de a fi perfecți, sentimentul că nu sunt iubiți, agitația sau tristețea și depresia;
- Problemele de atenție și de gândire: incapacitatea de a fi atenți sau de a fi calmi, visarea cu ochii deschiși, acțiuni intreprinse fără o reflecție anterioară asupra situației, agitația prea mare care duce la o incapacitate de concentrare, rezultate slabe la școală, incapacitatea de a-și lua gândul de la anumite lucruri;
-Delicvența sau agresivitatea: mințitul și trișatul, certurile foarte dese cu adulții, răutățile față de alții, dorința imperioasă de a li se acorda atenție, distrugerea lucrurilor care nu le aparțin, neascultarea manifestată acasă și la școală, încăpățânarea și proasta dispoziție, tachinările;

În vreme ce toate aceste probleme de izolare ridică noi semne de întrebare în ansamblu, ele sunt barometrul unei schimbări majore, al unui nou tip de toxicitate care apare și otrăvește experiențele din copilărie, al unor deficiențe profunde la nivelul competențelor emoționale. Niciun copil, bogat sau sărac, nu este scutit de riscuri. Aceste probleme sunt universal valabile și caracterizează toate grupurile etnice, rasiale sau formate pe criteriul venitului. Astfel, în vreme ce copiii săraci au cele mai slabe rezultate în privința capacităților emoționale, rata de deterioare de-a lungul zecilor de ani nu este mai mare decât aceea din rândul copiilor din clasa de mijloc sau al celor bogați.

Urie Bronfenbrenner, un eminent psiholog în probleme de dezvoltare la Universitatea din Cornell, a făcut un studiu comparativ la nivel internațional referitor la binele copiilor și a declarat că în absența unui sistem eficient de spijin, stresul extern a devenit atât de mare, încât până și familiile puternice încep să se destrame. Agitația, instabilitatea și inconsecvența vieții de familie de zi cu zi sunt tot mai mari la nivelul tuturor segmentelor societății noastre, inclusiv la nivelul celor cu studii sau cu bani. În joc este generația următoare...milioane de copii trăiesc în mizerie materială și morală.
 
Exerciții de alfabetizare emoțională
I. Descriere: Identificarea sentimentelor. Capacitatea de a numi sentimentele pentru a le distinge mai bine între ele este o calitate emoțională cheie.
Pasul 1: Rugați copiii să identifice în reviste/ziare diferite persoane, chipuri care vor fi analizate ulterior;
Pasul 2: Notați pe tablă/flipchart o listă cu sentimente – tristețe, îngrijoarere, entuziasm, fericire ș.a.m.d;
Pasul 3: Corelați emoțiile notate cu chipurile identificate în revistă/ziar; Corelați emoțiile numite cu trăirile copiilor: „Câți dintre voi s-au simțit frustrați?” „Ce ați simțit atunci?” „Oare când simte o persoană frustrare?” etc;
Pasul 4: Rezultatul final trebuie să fie vizibil prin asocierea unor emoții chipurilor de băieți și fete identificare la pasul 1 – emoții fundamentale: fericire, tristețe, surprindere, teamă, dezgust- și o descriere a musculaturii faciale activate la fiecare emoție.
De exemplu, pentru teamă: gura este deschisă și bărbia trasă în spate, ochii  sunt deschiși și colțurile interioare se ridică în sus, sprâncenele sunt ridicate și împreunate, apar riduri pe mijlocul frunții etc;
Pe măsură ce se realizează recapitularea, adică pozele sunt trecute în revistă, pe fețele copiilor apar expresii de frică, mânie, surprindere, dezgust, pentru că ei imită imaginile și respectă întru totul rețetele exprimării prin intermediul musculaturii faciale a fiecărei emoții în parte – cu ajutorul neuronilor oglindă.

II. „Semafor”
Exercițiile de citire a emoțiilor după expresia feței, sunt esențiale pentru dobândirea unei capacități empatice – mai exact, extrem de utile pentru pregătirea pentru viață. În completarea acestor jocuri educaționale, există un exercițiu pentru controlarea impulsurilor,
Trebuie doar să existe afișat, la vedere, un „semafor” care are șase faze:
Roșu
-Stai, liniștește-te și gândește-te înainte să acționezi.
Galben
-Spune-ți problema și exprimă ceea ce simți.
-Stabilește-ți un scop pozitiv.
-Gândește-te la cât mai multe soluții;
-Gândește-te la consecințe.
Verde
-Dă-i drumul și încearcă planul cel mai bun.
Versiunea „adultă” a semaforului este reprezentată de metoda SOCS. Acesta este acronmul de la Situații, Opțiuni, Consecințe, Soluții – o medotă în patru trepte: spune în ce situație te afli și ce anume simți, gândește-te la opțiunile de rezolvare a problemei și care ar putea fi consecințele, alege o soluție și pune-o în practică. Tim Shriver spune că un lucru este clar: terenul ideal pentru rezolvarea problemelor sociale nu este doar în sala de curs, ci și la cantină, stradă sau cămin.
Sfârșitul călătoriei constă în înțelegerea a ceea ce înseamnă - și a felului cum – să dăm inteligență emoțiilor noastre, ne atrage atenția Daniel Goleman în finalul acestui articol.
 
Referințe
Daniel Goleman, (2018), Inteligența Emoțională, București: Editura Curtea Veche Publishing;
Paul Lungeanu, pedagog social
 
 
 
Donează acum
DONEAZĂ PENTRU DOTAREA MATERNITĂȚILOR CU ECHIPAMENTE MEDICALE