Frântură de limbă, numită și „frământare de limbă”, „încurcătură de limbă”,  „scrântitură de limbă”, descrie vorbirea, fraza încâlcită, formată dintr-un șir de cuvinte greu de rostit.

Aceste frământări de limbă sunt niște exerciții fonetice, fiind  amuzante cât și utile nu doar în terapia logopedică, cât și pentru exersarea dicției, care constau în pronunțarea unor propoziții sau fraze alcătuite din cuvinte cu frecvență mare a unui sunet sau din cuvinte greu de pronunțat, în care sunetele sunt combinate în structuri complexe.

Frământările  de limbă sunt potrivite copiilor cu probleme în pronunția unor sunete deficitare, fiind utilizate în etapa de automatizare a sunetelor corectate. Aceste frământări de limbă sunt potrivite copiilor mai mari sau adulților, ca și exerciții de dicție.

Dicția reprezintă modul în care sunt spuse sau pronunțate cuvintele și depinde foarte mult de articularea și enunțarea sunetelor. Dicţia este elementul principal  în comunicarea verbală. Pentru antrenamentul dicției  avem nevoie de o serie de frământări de limbă, ce vor fi expuse în rândurile următoare.

• Arhiepiscopul Constantinopolului vrea să se dezarhiepiscopoconstantinopolizeze.
• Balaban Bălăbănescu balbaieşte balbaituri bâlbâite pe negândite.
• Barbu cu barda bradul lovea, bradu-n baltă brusc cădea şi pe-o broască o bruia.
• Cărămidarul cărămidăreşte cu cărămida cărămidarului din cărămidărie.
• Ce cereau cercetătorii cearceafurilor ceruse şi cetăţeanul cerşetor.
• Domnule Director, Doamna Dida Drăgan doreşte două dude din dudul dumneavoastră de dincolo de drum.
• Duduind ne-a dădăcit vădana Didona ca o dochie deochiată. Dudul dezice: ‘Dac-a fost o doică?/ Dacă dandu-şi duhul?’
• E pestriţã prepeliţa pestriţã, dar mai pestriţi sunt puii prepeliţei pestriţe.
• Epopeea energicului etolian Eratostene era expusã esteţilor eleni, evitându-se erorile emise, elaborându-se expresii echilibrate, enunţându-se etica emoţiilor estetice.
• Fata fierarului fierbe fasole fiartã fãrã foc fiindcã focul face fum.
• Florica, fata fostului funcţionar, face fasole fiartã fãrã foc fiindcã focul face fum.
• Găina ouă, Nouă ouă, Nouă ouă nouă. (de trei ori)
• Gândindu-mã cã te gândeşti cã mã gândesc la tine, gândeşte-te cã mã gândesc cã te gândeşti la mine.
• Geamgii geamurilor geologic germinate cotonogeau cu triajele gergevelelor.
• Ghicind gandul Hogei, Aga Han gonea ghiaurii hăinindu-i cu hangerul ca pe guzgani hai-hui.
• Hohoteau hăhăind dihăniile lehamitei intr-un şah hahaleric.
• În vârf de fraf prea brav in praf un greier grav pare-un zaraf.
• Intercontinentantul nu se dezintercontinetalizeazã niciodatã.
• Şi jilavi şi jalnici, jusţi şi juni, înjunghiaţi şi cu jugaştri în şiruri jertfeau.
• Lumanările leliţei Leonora legalizaseră rămurelele lalelelor liliachii.
• Luni la lumina lumânãrii luminatã de lunã prin luminator ia luminat o luminiţã în lumina ochilor.
• Mormolocii momiţi mimetic comemoraseră ramificaţiile milimetrice inmagazinand endometacinul lucidităţii memorialisticii inmărmurite numismatic.
• Odinioarã onorabilul orãdean Olimpiu Opreşan oferea onorific ostenitului orheian Oprea Onofrei o odaie ocazional ornamentatã.
•  Papucarul papucãreşte papucii nepapucãriţi ai papucãresei, dar papucãreasa nu poate papucãrii papuci nepapucãriţi ai papucarului care papucãreşte papuci nepapucãriţi.
• Primprejur plimbãrile prin ploaie prilejuiesc plãceri proprietarilor provinciali.
• Retevei de tei pe mirişte de mei
• Ricã nu ştia sã zicã: râu, rãţuşcã, rãmuricã, dar de când baiatu-nvaţã poezia despre raţã, Rica ştie-acum sã zicã: râu, rãţuşcã, rãmuricã.
• Sică spune Siţei să se suie seara sus sau să scoată sacsia din sacsiac.
• Sisi sosise aseară arsă serios sus şi sensibil.
• Soră Sară, n-ai sărit aseară să vezi carnea cum se sară?
• Şapte sape late, Sapă-n sus şaite, Peste şapte sate, Şi-alte şapte sape, Peste şapte sate.
• Şase saşi cosaşi cosesc şase saci săseşti, Şase saşi in şase saci!
• Şapte şine şi şapte şerpi şerpuiesc şerpuitor spre şesuri.
• Ştiu că ştii că ştiuca-i ştiucă, Dar mai ştiu că ştiuca-i peşte, Şi că ştiuca se mănancă, Şi că ştiuca se prăjeşte.
• Unui tâmplar i s-a intamplat o intamplare intamplătoare in strada Tamplăriei pe cand tamplărea in tamplărie şi a lovit din intamplare tamplăreasa-n tamplă.
• Unui tâmplar i s-a-ntâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, auzind de întâmplarea tâmplarului de la tâmplarie a venit şi s-a lovit cu tâmpla de tâmplãria tâmplarului cu întâmplarea.
• Telenciclopedia este o enciclopedicã enciclopedie ciclopicã fãrã a fi un ciclop enciclopedic teleciclopiat, ci doar o enciclopediaticã teleciclopã ce cuprinde cicluri de clopedice telecloape cu un encicloped pe post de enciclopedie ciclopedicã.
• Totdeauna tatal a stat drept in tinda adastand si tagaduind tendinte tradatorului indatorat.
• Înţepăturile ţânţarilor înteţeau ţurţurii ţâfnoşi ai muştei ţeţe.
• Ţapul Ţicu şi ţapina Ţica ţopãie ţanţoşi pe tãpşanul sterp.
• Ulcica acceptã accidental lipiciul licuricilor.
• Un vultur stã pe-un pisc c-un pix in plisc.
• Un zburător răzbătător războia azurul lozincii izbite.
• Unilateralitatea colocviilor desolidarizează conștiinciozitatea energeticienilor care manifestă o imperturbabilitate indiscriptibilă în locul nabucodonosorienei ireprosabilități.
• Am o vâjâitoare care vâjâie ca un avion vâjâitor. Vâjâie tare vâjitoarea, dar mai tare vâjâie avionul vâjâitor.
• Vivi viforise sifonul loviturilor refiletând divinitatea divei Fifi.
• Xenia xeroxase axa maximelor axiome.
• Zebra Zizi zicea zidarului in zazania zilelor zicala Lizicăi.
• Tot ce-am zis şi-am zis c-oi zice, Dar de zis eu n-am mai zis, Nici n-am zis, nici n-oi mai zice, C-am să zic ce-am zis c-oi zice.

 
Sper că v- am stimulat şi antrenat în jocul formării şi deprinderii unei dicţii clare şi corecte prin înşiruirea de mai sus a aşa ziselor frământări de limbă. Spor!