Numărul de ore de somn reprezintă unul dintre motivele care generează numeroase motive de frustrare și conflicte în relațiile dintre părinți și adolescenți: îngrijorările părinților sunt legate de faptul că aceștia nu merg la culcare la timp sau nu se trezesc la timp, sunt mereu în întârziere, se plâng că sunt obosiți și că nu pot face teme. Și frustrarea apare atunci când explicațiile și argumentele pe care le oferă (pe un ton mai calm sau mai iritat), negocierile pe care le încearcă sau amenințările pe care le fac par că nu schimbă cu nimic situația.
 
          O abordare diferită a acestui subiect ar putea să pornească de la mici discuții punctuale legate de efectele lipsei de somn și impactul lor asupra funcționării zilnice, evitâdu-se o confruntare deschisă care are șanse mari să genereze emoții puternice (de ambele părți), limitând deschiderea către înțelegerea unor argumente raționale. De asemenea, aceste discuții ar trebui să aducă argumente din zona relevantă pentru adolescent. Important este să le prezentăm sub forma unor informații pe care i le oferim pur și simplu în diverse contexte, fără a pune presiunea legată de nevoia de schimbare. Sunt șanse ca dacă adolescentul este expus la informații prezentate astfel, să le proceseze în timp și să apară anumite schimbări. Desigur, nu este realist să ne așteptăm la schimbări radicale și imediate.
Pledoariile adulților legate de importanța somnului și a odihnei, cu șanse de câștig de cauză, ar putea să se cristalizeze în jurul unor idei, relevante pentru adolescenți. Astfel că discuțiile trebuie conduse spre zona lor de interese, chiar dacă adulților li se par ca fiind mai puțin importante. De exemplu, pentru un adolescent, un argument mai convingător pentru a renunța la fumat ar fi acela că i se îngălbenesc dinții și nu vor arăta bine, decât prezentarea riscurilor legate de sănătate pe termen lung.
Astfel de zone de interes, cu șanse de a atrage atenția și de a motiva adolescentul să facă un efort de a-și schimba obișnuințele (și de a renunța la beneficiile asociate lor) ar putea fi următoarele:
 

1. Există consecințe la nivelul ”funcționării” fizice:  

• Bolile dermatologice care apar (acnee sau psoriazis) își pun amprenta asupra felului în care arată.
• Orice senzație de durere este percepută mai puternic pe fond de oboseală și, datorită procesului de creștere, ajung să resimtă frecvent dureri musculare și articulare la o intensitate crescută.
• Oboseala scade atenția și este demonstrat faptul că datorită acestui fapt sunt mai predispuși la accidente.
• Scade capacitatea sistemului imunitar, ceea ce determină îmbolnăviri frecvente și, prin urmare, perturbări inclusiv în sfera activităților de socializare și extracuriculare.
• Regimul alimentar devine dezordonat și nesănătos, cu tendință crescută de a compensa oboseala prin creșterea aportului de zahăr. Ceea ce duce nu numai la diabet pe termen lung, dar provoacă obezitate, cu impact asupra imaginii corporale și a stimei de sine.
• Aportul crescut de zahăr, de care are nevoie un organism obosit, duce deseori la consumul de băuturi și substanțe energizante, suplimente alimentare (sucuri, dulciuri cafeină), multe dintre ele generând dependențe. Aferent acestora apar și costuri economice semnificative pentru adolescent: investesc din ce în ce mai mulți bani pentru a-și satisface aceste nevoi, apoi apar costurile pentru ”a repara” efectele (în planul sănătății fizice sau emoționale, pentru consultații medicale și psihoterapeutice). Și toate acestea în timp ce furnizorii de astfel de produse (producătorii și cei care le comercializează, legal sau ilegal) prosperă de pe urma lor. Este ca și cum finanțează și mențin o întreagă industrie de produse nesănătoase, care fac mai mult rău decât bine.
• În general, se dereglează funcționarea organelor corpului (schimbarea ritmului cardiac, tensiune arterială etc.), ceea ce duce la rezistență scăzută la efort și îmbolnăviri la vârste din ce în ce mai tinere, după cum au fost mediatizate numeroase cazuri în sport sau la locul de muncă, cu tineri care au făcut stop cardiac.

 

2. Există consecințe în plan cognitiv întrucât lipsa de odihnă încetinește procesul de mielinizare prin care se formează legăturile dintre neuroni, punându-și astfel amprenta asupra dezvoltării creierului.

• Pe acest fond biologic, scade atenția, creativitatea, capacitatea de a memora.
• În consecință, scade ritmul de rezolvare al sarcinilor. Și nu doar al celor academice, legate de școală, dar și a problemelor din viața de zi cu zi, ce presupun anumite decizii. Din acest motiv, atât în cadrul programului de școală, dar și în activitățile din timpul liber, ajung să ”piardă” mai mult timp cu învățarea decât ar face-o, puși în fața acelorași solicitări, dacă s-ar odihni suficient.

 

3. Există impact la nivel emoțional

• Crește nerăbdarea, impulsivitatea și agresivitatea, cu impact concret asupra funcționării zilnice: cercetări făcute în SUA arată că adolescenții care dorm între 5 și 7 ore pe noapte sunt  mai frecvent implicați în furturi și conflicte fizice decât cei care dorm mai mult de 8 ore pe noapte.
• Crește riscul apariției unor probleme de sănătate mentală: de la anxietate și depresie până la tulburare bipolare, toate acestea fiind asociate inclusiv cu riscul de autovătămare și suicid.

 

4. Există impact la nivel socio – economic mai larg

• De obicei dificultățile emoționale se asociază cu schimbări în rețeaua socială a adolescentului: își pot schimba prietenii, ritualurile, uneori preferințele. Ceea ce nu este în sine un lucru rău, cu condiția să nu nimerească în găști care să îi împingă spre diferite comportamente riscante, care să vină în contradicție cu valorile lor. 
• În general, toate aceste consecințe ce par nesemnificative, generate de o cauză aparent banală (oboseala cauzată de numărul mic de ore de somn), pot genera efecte socio-economice surprinzătoare. Nota comună a acestora este faptul că scade calitatea vieții personale și crește calitatea vieții celor care trăiesc de pe urma dificultăților prin care trec ei (medici, psihoterapeuți, economie subterană).

 
Pe lângă prezentarea argumentelor proprii, părinți au o putere mai mare de convingere dacă își propun și reușesc să îi asculte și să afle care sunt motivele ce îi conduc pe  adolescenți spre  un program de somn ”dereglat” din punctul nostru de vedere.
Experiența ne arată că principalele lor motive sunt legate de lipsa timpului  pentru activități plăcute în timpul zilei. De asemenea, un alt motiv adesea invocat de adolescenți, este legat de faptul că acela este momentul de socializare și conectare cu prietenii. Pornind de la punctul lor de vedere, putem identifica împreună anumite variante de compromis: poate mai renunțăm la o activitate extracurriculară, la o sesiune de meditații sau la o responsabilitate în familie, astfel încât să oferim mai mult timp de relaxare, la dispoziția copilului. Sau poate mai adăugăm în program o activitate extracurriculară cu prietenii: o seară de board games sau alte jocuri la noi acasă sau o zi de gătit cu invitați  -  timp pentru orice pasiune împărtășită între ei, în mediul offline, prin interacțiune directă.
Desigur că pot să apară și alte motive, important este să le abordăm împreună în termeni de rezolvare de probleme, astfel încât să ajungem la un compromis acceptabil pentru toată lumea și mai ales, la un climat mai bun în familie.
 
 
Bibliografie

• Jensen Frances, The Teenage Brain, HarperCollinsPublishers Ltd 2014
• The Science of Well-Being for Teens. Yale University
• https://parentandteen.com/

 
 
Geta Costescu, psiholog clinician

Sursa foto: Jess Foami / Pixabay