REACȚIILE COPIILOR ÎN SITUAȚII DE RĂZBOI – GHID PENTRU PĂRINȚI

marți 21 iunie 2022
REACȚIILE COPIILOR ÎN SITUAȚII DE RĂZBOI – GHID PENTRU PĂRINȚI
Partea III
 
CE SFATURI LE PUTEȚI DA COPIILOR
 

Dacă au probleme de somn

În situația în care copilului îi este greu să adoramă sau se trezește des peste noapte, este important să vă dață seama care este cauza. Dacă nu se simte în siguranță, atunci cea mai ușoară soluție este este să stați lângă el și să vorbiți, până când starea de teamă îi va scădea. Dacă este vorba despre amintiri care îl tulbură, atunci puteți încerca sfaturile din secțiunea următoare. De multe ori poate fi vorba de îngrijorări sau gânduri care îl țin pe copil treaz.
 

Dacă au probleme cu gânduri sau amintiri care îi invadează

Atunci când copiii își aduc aminte de situațiile dificile prin care au trecut, există mai multe metode de a îi învăța să le controleze. Cu toate acestea, poate fi greu să-i motivați să parcurgă aceste metode, pentru că va fi nevoie ca ei să se gândească în mod voluntar la acele situații pe care, mai degrabă, și-ar dori să le evite.

Spuneți-le că este important să preia controlul asupra amintirilor. Rugați-i să-și imagineze că ar avea o telecomandă care poate să oprească sau să pornească amintirea atunci când vor ei. Sau că ar putea face ca imaginea să devină alb-negru, dacă așa își doresc. Dacă vor reuși să-și imagineze că amintirea lor este ca un film, atunci vor putea să o modifice și să creeze o versiune nouă cu un alt final.

Dacă problema principală o reprezintă gândurile care apar fără să le poată controla, rugați-i să-și aloce 10-15 minute în fiecare zi să se gândească la toate lucrurile care îi îngrijorează. În acele momente este important ca un părinte sau un adult de încredere să fie prin preajmă, ca să-i poată ajuta dacă emoțiile devin copleșitoare. Puteți să-i ajutați să se gândească ce dovezi au că aceste griji vor devein realitate și la motivele pentru care acest lucru nu se va întâmpla. Dacă gândurile apar și în alte momente ale zilei, învățați-i să-și spună că acele gânduri aparțin perioadei în care ne îngrijorăm și să aștepte până va veni momentul să se gândească la ele. În timp, gândurile se vor opri, dar este important să-l ajutăm pe copil să fie consecvent în aplicarea acestei metode.
 

Dacă au probleme în urma pierderii unor persoane

Cel mai imăortant lucru pe care îl poate face un părinte atunci când copilul manifestă emoții de tristețe în urma pierderii unei persoane apropiate, este să recunoască pierderea avută. Reacțiile de doliu sunt normale și de așteptat, iar copilul trebuie să se simtă acceptat. Copiii trec ușor de la emoții de tristețe la bucuria resimțită în timpul jocului, dar dacă copilul dumneavoastră stă mai mult timp trist, atunci este bine să discutați cu el despre persoanele sau lucrurile pe care le-a pierdut. Puteți să-i rugați să scries au să deseneze despre lucrurile care le lipsesc. O discuție îi va ajuta să-și organizeze gândurile și să-și exprime emoțiile.
 

Dacă au probleme cu memoria sau concentrarea atenției

Pot să apară astfel de situații atunci când mintea copilului este plină de amintiri și de emoții de tristețe. Din fericire, aceste probleme sunt temporare, așa că nu este indicat să supunem copilul la teme suplimentare, deoarece se poate demotiva ușor.
 

Gestionarea doliului și a traumei

Există mulți factori care pot declanșa o reamintire: un zgomot puternic asemănător unui foc de pușcă, un miros similar unuia din război, o sirenă care se declanșează din senin. Câteodată este dificil de identificat un astfel de factor. Dacă observați că le este frică de zgomote puternice, îi puteți obișnui treptat cu acel tip de zgomot, crescând volumul în timp. Dacă evită aunmite situații sau persoane, puteți merge împreună cu ei, astfel încât să nu ajungă să trăiască o viață plină de restricții.
 

Dacă au probleme cu frica de separare

Mulți copii care au trecut prin situații periculoase se tem să stea departe de părinți și astfel apare anxietatea de separare. Îi puteți ajuta având răbdare cu ei și îndepărtându-vă treptat, până când se vor simți confortabil să vă lase ă plecați din aria lor vizuală.
 
Ca și abordare de bază, este important să discutați cu ei și să le oferiți explicații. Lăudați-i și încurajați-i să preia controlul propriilor emoții. Fiți clari și consecvenți atunci când le dați o instrucțiune, iar ei vor învăța mai ușor care sunt limitele de care trebuie să țină cont. în cultura noastră, în mod obișnuit, copiiise simt mai în largul lor să discute situațiile dificile cu mama, sau cu femeile în general, dar recent rolul taților crește ca importanță. Unii copii prefer chiar să discute cu tatăl, deoarece se simt triști dacă mama începe să plângă. Alții copii se simt confortabil să discute cu cineva din afara familiei. Poate fi un psiholog, sau consilierul școlar, cineva care nu a trecut prin aceleași experiențe traumatizante. Despre orice fel de adult ar fi vorba, important este ca cel mic să se simtă acceptat și nejudecat.
 
 
 
Tradus și adaptat de Laura Stanciu. Sursa: Atle Dyregrov și Magne Raundalen, Guide for refugee parents