Consilierea educațională în vreme de criză

marți 16 iunie 2020
Cu toții avem nevoie de căldură, respect și acceptare din partea celorlalte persoane, în special a celor apropiați, așa cum sunt părinții noștri. Această nevoie de apreciere pozitivă este înnăscută și rămâne activă de-a lungul întregii noastre vieți. De aceea, consilierii educaționali și profesorii joacă un rol important în viața emoțională a elevului.

Învățământul modern românesc trebuie să aibă ca scop nu doar absolvenți bine informați, ci formarea de persoane cu resurse adaptative la solicitările sociale și psihologice ale vieții. Finalitatea actului educațional trebuie să fie, în fapt, pregătirea elevului pentru viață.

Pandemia provocată de COVID 19 a adus în prim plan exigențele și presiunile vieții reale în rândul elevilor, profesorilor și părinților. Provocări care, de obicei, în școală sunt abordate de consilierii școlari. Din această experiență învățăm că succesul actului educațional al unui elev nu este reprezentant în totalitate de componenta cognitivă, prin pregătirea secvențială pe discipline școlare. În completarea componentei cognitive, pentru o învățare optimă, trebuie să integrăm latura afectivă, atitudinală și comportamentală.

Pe durata școlii online s-au redus semnificativ activitățile școlare ce țin de autocunoaștere și dezvoltare personală, de gestionarea stresului și cel mai important în această perioadă facilitarea unor contexte de învățare în care elevii să poată descoperi strategii de învățare și să beneficieze de orientare în carieră (în mod special pentru elevii de clasa a VIII-a și a XII-a).
 

Obiectivele consilierii educaționale

Promovarea sănătății și a stării de bine. Funcționare optimă din punct de vedere somatic, fiziologic, mental, emoțional, social și spiritual.

Dezvoltare personală. Cunoașterea de sine, imaginea de sine, capacitatea de decizie responsabilă, relaționarea responsabilă, relaționare interpersonală armonioasă, controlul stresului, tehnici de învățare eficientă, atitudini creative, opțiuni vocaționale realiste.

Prevenție. Privind: dispoziția afectivă negativă, neîncrederea în sine, comportamentele de risc, conflictele interpersonale, dificultățile de învățare, dezadaptarea socială, situațiile de criză.

Autocunoașterea și dezvoltarea personală
Cunoașterea și acceptarea de sine sunt variabile fundamentale în funcționarea și adaptarea optimă la mediul social, în menținerea sănătății mentale și emoționale. Copiii gândesc deseori despre sine „nu sunt bun de nimic”, „nimeni nu mă place”, „sunt urât”, „sunt prost”, de aceea, noi adulții trebuie să-i ajutăm să-și construiască sau să-și întărească stima de sine, astfel încât să se simtă ființe umane valoroase.

Strategii de învățare
Pe măsura înaintării în școală, elevii trebuie să proceseze o cantitate tot mai mare de informație și să opereze cu informația la un nivel cât mai abstract. Aceasta necesită utilizarea unor strategii de studiu din ce în ce mai sofisticate. Orele de consiliere oferă cadrul de desfășurare al unui program de dezvoltare a unor strategii eficiente de învățare, prin care se poate valorifica și îmbogăți experiența de învățare a elevilor și evident se încurajează un act educațional reflexiv.

Modalități prin care se facilitează elaborarea și înțelegerea materialului:
- activarea cunoștințelor anterioare (prin privirea de ansamblu a materialului și punerea întrebărilor referitoare la informațiile prezente în material);
- realizarea de analogii (apropierea unor  concepte similare, de exemplu: inima este ca o pompă care alimentează organismul cu sânge, memoria  este ca o bibliotecă unde informația este ordonată etc);

Orgnanizarea materialului
-realizarea unui outline/cuprins al ideilor principale din materialul de învățat;
-schematizarea conținutului pe baza relațiilor existente între idei (cauză-efect, ordine cronologică, narațiune etc);
-reprezentarea grafică a materialului (sub formă de grafic, hartă, matrice, rețea, tabel etc);

Modalități de selectare a strategiilor de învățare în funcție de stilurile de învățare
-Stilul auditiv (învață vorbind și ascultând, este eficient în discuțiile de grup, învață din explicațiile profesorului, își manifestă verbal entuziasmul, suportă greu liniștea în timpul învățării);
-Stilul vizual (prefără să vadă lucrurile sau desfășurarea proceselor pe care le învață, învață pe bază de ilustrații, hărți, imagini, diagrame, este important să vadă textul scris, își decorează singur mediul);
-Stilul kinestezic (are nevoie să atingă și să se implice fizic în activitatea de învățare, învață prin situații în care poate să experiementeze, își manifestă entuziasmul sărind, lipsa de activitate determină manifestări kinestezice și de multe ori acesti copii sunt confundați cu copiii cu tulburări de comportament);

Tipuri de inteligență: lingvistică, logico-matematică, muzicală, spațială, kinestezică, interpersonală, intrapersonală;

Stresul și controlul stresului
Stresul este un fenomen psihosocial complex ce decurge din confruntarea persoanei cu cerințe, sarcini, situații care snt percepute ca fiind dificile, dureroase sau cu miză mare pentru persoana în cauză.
Stresorii sau factorii de stres sunt evenimente/situații externe sau interne, sau condiții ale mediului, suficient de intense sau frecvente care solicită reacții de adaptare din parte individului. Resurse, mecanisme de coping: căutarea suportului social (prieteni, familie, specialiști), rezolvarea de probleme, căutarea de informații, tehnici de relaxare, umorul, religia etc.

Reacții la stres
Reacții fizice: dureri de inimă/palpitații, apetit alimentar scăzut sau crescut, insomnii, crampe, dureri de cap sau migrene, transpirații excesive, oboseală cronică, alergii, viroze frecvente etc;
Reacții cognitive: blocaje ale gândirii, deficit de atenție, scăderea capacității de concentrare, dificultăți de reactualizare, diminuarea creativității, dificultăți în luarea deciziilor, cogniții pesimiste;
Reacții emoționale: iritabilitate crescută, scăderea interesului pentru domenii care înainte reprezentau pasiuni sau hobby-uri, pierderea interesului pentru priteni, instabilitate emoțională., anxietate, depresie , sentimentul de neglijare, teama de a fi singuri, neîncrederea în viito, sentimentul că nu poți avea încredere în nimeni;

Reacții comportamentale: fumat excesiv, consum exagerat de alcool, tulburări de somn, un management ineficient al timpului, izolarea de prieteni, comportamente agresive;

Orientarea pentru carieră
Elementele comune ale intervențiilor educaționale de orientare:
-expunerea la informații ocupaționale (informații despre carieră: starea generală a pieței muncii, structura locului de muncă, starea generală a economiei, mituri legate de carieră, oportunități de formare);
-clarificarea aspirațiilor vocaționale (autocunoașterea: stil decizional, atitudini și credințe, interese, deprinderi și abilități, valori, stil de viață);
-achiziționarea de structuri cognitive integrative pentru informațiile despre sine, ocupații și relațiile complexe dintre acestea (relații semnificative: așteptările celorlalți, tradiții de familie, planuri legate de relații interpersonale, statut socio-economic);
-suport social în explorarea propriei persoane și a diverselor trasee educaționale și profesionale (alegerea carierei);

În final, vă invit să reflectăm la faptul că dezvoltarea copilului este un proces continuu și fără sfârșit. Acest lucru se întâmplă deoarece îi oferim mereu informații noi și îl învățăm să-și dezvolte noi abilități. Toate se bazează pe achizițiile anterioare și formează premisa pentru achiziții ulterioare. Când vedem lumea prin ochii unui copil de 1, 5 sau 13 ani, începem să înțelegem comportamentul lor. Acesta reflectă întotdeauna modul în care copiii percep lumea la un anumit stadiu de dezvoltare.
 
Referințe

Ghid pentru dezvoltarea relațiilor sănătoase între părinți și copii, o abordare pozitivă, bazată pe respectarea drepturilor copiilor, (2012), București: Organizația Salvați Copiii;
Adriana Băban, (2003), Consiliere educațională – ghid metodologic pentru orele de dirigenție și consiliere, Cluj-Napoca: S.C.PSINET.SRL;
Robert Ewen, (2012), Introducere în teoriile personalității, București: Editura TREI;

 
Paul Lungeanu, Pedagog social

Dacă vrei să faci o donație singulară, donează aici.