Școala online. Provocări și posibile soluții

joi 4 iunie 2020
Ne găsim la finalul anului școlar 2019-2020 și asta în condițiile în care de 3 luni elevii au învățat de acasă. Toți actorii importanți implicați în procesul educațional s-au confruntat cu situații atipice la care au fost nevoiți să se adapteze și să găsească soluții pe măsură  ce au apărut o serie de probleme și dificultăți ca urmare a noului mod de desfășurare a procesului de învățare.

În acest articol ne propunem să oferim câteva din aspectele observate de către elevi, părinți, dar și profesori, și ne vom limita doar la lucrurile care țin de fiecare dintre categoriile menționate (calitatea semnalului la internet, tipul de procesor cerut de fiecare aplicație online etc., sunt aspecte care au fost pe larg dezbătute în emisiunile de știri sau pe alte canale informaționale). Care au fost lucrurile care au funcționat, care au fost provocările, ce soluții s-au găsit la acestea, sau ce soluții au fost propuse pentru viitor sunt doar unele din lucrurile despre care am discutat în ultimele luni cu unii dintre elevi, cu părinții acestora și cu unele cadre didactice.
 
Ce a funcționat?
Structura.
  • Program zilnic. Chiar dacă pentru elevi a fost uneori mai greu să respecte un program învățând de acasă și fiind expuși la toate atracțiile casei (TV, telefon, tabletă, jucării, pat, fotolii etc.), într-un bilanț final se pare că organizarea și planificarea programului zilnic a dat rezultate bune. În măsura în care părinții au monitorizat desfășurarea activităților și respectarea programului stabilit, în familie au descoperit că le rămâne timp de activități extra-școlare și s-au putut bucura de timpul petrecut împreună.
  • Planificarea pentru ziua următoare. Atunci când cadrele didactice (educatoare, învățătoare, profesori) au anunțat care este programul pentru ziua următoare, când se va intra pe platformele online unde s-au desfășurat orele de curs, cât vor dura orele, ordinea acestora etc., toate acestea au făcut mai ușor pentru părinți și elevi să-și organizeze și planifice programul zilei următoare, observația fiind că ziua are sens.
  • Termen limită pentru predarea lucrărilor, temelor etc. Când elevii și părinții au fost informați de către cadrele didactice care este ora până la care se acceptă să fie trimise temele pe e-mail, poze pe Whatsapp etc., le-a fost mai ușor să găsească motivația de a se apuca de acestea și de a le termina la timp. Cu cât temele au fost mai scurte și termenele de livrare au fost de pe o zi pe alta, cu atât le-a fost mai ușor elevilor să se mobilizeze pentru realizarea lor. Temele complexe și termenele lungi au condus adesea la amânări și lucrul pe fugă, de multe ori fără respectarea termenului de livrare.
  • Personalizarea convorbirilor. Acest aspect a fost menționat de către elevi și părinți. Pentru moment a fost mai degrabă excepția, cert este că atunci când profesorii i-au contactat direct pe elevi, sau pe părinții acestora, și au transmis mesaje adaptate la nevoile copilului, s-a putut constata și creșterea gradului de implicare a celui din urmă în activitățile școlare.
  • Folosirea indiciilor vizuale în planificare și bifarea activităților finalizate (cartonașe de lucru, liste cu sarcinile de lucru). Rol: predictibilitate și control în argumentare (am stabilit de comun acord aceste lucruri)
  • Tehnica Pomodoro: 25 min activitate și 5 min pauză
 
Relatia profesori-părinți. Întrucât părinții au fost nevoiți să se implice mult mai mult în activitățile școlare ale copiilor lor, a fost nevoie de o mai bună comunicare între părinți și cadrele didactice.
  • Grupuri de Whatsapp, FB. Pe aceste platforme au fost trimise temele, fișele de lucru, link-urile către platformele online de desfășurare a orelor de curs, link-uri utile etc.
  • E-mail. Folosit îndeosebi pentru temele lucrate de acasă, dar și pentru mesaje personalizate.
  • Implicarea părinților resursă în procesul educațional. Din nou o categorie din zona excepțiilor, însă sunt cadre didactice care au solicitat sprijinul părinților despre care aveau informații că sunt pricepuți în diverse domenii practice. Venim doar cu câteva exemple: părinți talentați în artele plastice și care au desfășurat activități online cu colegii copiilor lor, părinți care cântă la un instrument și au desfășurat ore online de studiu la unul, sau mai multe instrumente muzicale, părinți sportivi care au intrat online împreună cu copiii lor și au ajutat la motivarea și implicarea tuturor colegilor la orele de mișcare fizică desfășurate online etc.
 
Relațiile dintre elevi.
  • ”Pauze online”. Acestea au apărut ca o nevoie firească a copiilor. Și în condiții obișnuite de școală copiii vor spune că la școală cel mai mult le plac pauzele, astfel că de ce ar fi deosebit acest lucru în școala online, în condiții de distanțare socială. Nevoile copiilor de a socializa s-au manifestat în toate aceste 3 luni și numai părinții știu cât de creativi au devenit pentru a le răspunde acestor nevoi. Din păcate nu toți elevii au avut parte de astfel de pauze, însă cei care le-au avut au descris cu plăcere interacțiunile dintre ei.
  • Diverse activități care pot fi făcute online în grupul de elevi. În această perioadă au fost organizate zile de naștere online, petreceri în pijamale online, teme online cu câte un părinte mai bun la o materie.
 
Organizarea spațiului.
  • Cameră luminoasă și liniștită. Din păcate multe familii din România locuiesc în condiții care nu permit ca fiecare copil să aibă propriul spațiu pentru studiu și atunci este nevoie să găsească soluții care să permită învățatul de acasă.
  • Birou cât mai liber, fără elemente care să distragă atenția. Acest aspect a fost adus în discuție cu părinții elevilor din clasele mici, sau cu părinții elevilor diagnosticați cu ADHD, sau care se confruntă cu o tulburare de învățare.
  • Un spațiu în cadrul căruia să nu intre alte persoane pe durata orelor online. Din fericire mulți copii au reacționat cu umor când pe Zoom, Google Meet etc., au apărut și alți membri ai familiilor lor, și multe din aceste situații au devenit anecdotice. Au existat însă și situații când copiilor li s-a făcut rușine de incidentul apărut și poate că este mai bine să evităm astfel de incidente pe viitor.
 
Organizarea materialului.
  • Lecții simplificate, mai scurte și cu mai multe exemple. Aceasta ar fi sinteza, pe scurt, a discuțiilor purtate cu mai mulți elevi. Uneori au avut impresia că nu pot urmări profesorul când acesta predă online, sau că lecțiile trimise pe e-mail, sau alte aplicații, sunt greu de înțeles fără explicațiile profesorilor.
  • Materiale video cu explicații și exerciții pe care elevii să le poată revizualiza la nevoie. Mai mulți elevi au resimțit absența explicațiilor venite din partea profesorilor, precum și a posibilității de a-i cere acestuia să repete atunci când nu au înțeles. Soluția a venit atât din partea unor elevi, cât și a unor profesori care s-au descurcat mai bine cu tehnica și au făcut unele demonstrații video pe care le-au încărcat pe grupurile online.
  • Liste de întrebări posibile la care elevii pot veni cu completări. Oferirea de recompense pentru elevii implicați și care vin cu sugestii bune și/sau inedite de întrebări. Acest exemplu vine din clasele primare și a dat roade în această perioadă.
 
Flexibilizarea standardelor.
  • Evaluări frecvente și identificarea paternurilor (randamentul elevilor) funcție de materia școlară, interese anterioare, zile ale săptămânii, secvență zilnică – dimineață, prânz, seară. Funcție de aspectele identificate pot fi setate și așteptările pentru fiecare elev în parte.
  • Obținerea implicării din partea elevilor și identificarea de activități care să-i ajute să-și folosească zilnic gândirea. Am primit mai multe descrieri de la diverși elevi care au fost plăcut impresionați de unii profesori care au desfăurat ore mai puțin formale și s-au folosit de evenimentele de zi cu zi pentru a-și susține lecțiile și temele de gândire. Astfel, caracterizarea unor personaje a devenit mai interesantă când au fost folosite personaje reale cu trăsături similare ale celui analizat pentru școală.
 
Grup țintă specific: copiii cu cerințe educaționale speciale (CES).
  • Secvențierea și segmentarea sarcinilor de lucru. Îi ajută să se ocupe pe rând de câte o singură secvență și să se bucure de succesul rezolvării acesteia. Elevii cu CES renunță adesea doar la vederea cantității de material pe care îl au de învățat, sau de lucrat. Împărțirea acestuia îi motivează să lucreze pe fiecare segment în parte.
  • Identificarea canalului senzorial preferat: vizual, auditiv, practic și adaptarea materialului educativ. Aceasta este o sarcină complicată care le revine de multe ori părinților în această situație și trebuie menționat că au și de ce să se bucure când vor constata cum copilul lor devine mai receptiv și înțelege mai repede și mai ușor informațiile recepționate pe canalul senzorial preferat.
  • Implicarea adulților și/sau a fraților care pot fi resurse. Uneori copii colaborează mai bine la teme cu alți adulți decât cu părinții lor și elevii cu CES seamănă mult din acest punct de vedere. Implicarea fraților ajută, cu atât mai mult cu cât aceștia vor ști să adapteze mai ușor nivelul explicațiilor funcție de vârsta și specificul fratelui cu CES.
 
Mihai Avădanei
Psihopedagog
Dacă vrei să faci o donație singulară, donează aici.