Fenomenul mamelor minore, care plasează România pe primele locuri din Europa, este unul complex, ale cărui consecințe afectează atât mama, cât și copilul. Astfel, potrivit ultimei analize a Salvați Copiii România, cinci din zece mame cu vârsta sub 18 ani nu au fost niciodată la control ginecologic, ceea ce a dus la o rată de patru ori mai mare a nașterilor premature. Mai mult, rata de vaccinare a copiilor născuți de mame adolescente sau aflate la vârsta pubertății este cu 10% mai scăzută decât în rândul copiilor născuți de mame majore.

Există o corelație directă între vârsta precoce a mamei, care înseamnă și o dezvoltare emoțională, dar și socială, încă incomplete, și lipsa accesului la educație sanitară și la servicii medicale constante. Astfel, datele Salvați Copiii România, obținute în urma unei anchete sociologice de teren, arată că șase din zece mame adolescente nu au avut niciodată acces la informații privind sănătatea reproducerii sau educației sexuale, iar șapte din zece nu au beneficiat niciodată de planificare familială.

Absența unei îngrijiri adecvate a sarcinii nu afectează însă, doar mama, cât mai ales nou-născutul: patru din zece adolescente care devin mame au născut prematur, o pondere de patru ori mai mare decât în rândul mamelor majore incluse în eșantion.

La fel de îngrijorător este că acoperirea vaccinală a copiilor născuți de adolescente este cu peste 10% mai scăzută decât în rândul copiilor născuți de mame majore. Contextul socio-medical al copiilor-părinți nu este unul marginal, ci are efecte în lanț, cu consecințe nefaste asupra educației și dezvoltării psiho-sociale a mamei și a copilului pe care îl are în grijă. 

Faptul că 40% dintre mamele minore apreciază că veniturile nu le ajung pentru strictul necesar, un procent semnificativ mai ridicat comparativ cu celelalte persoane din comunitate, este definitoriu pentru incluziunea socială și pentru exercitarea deplină a dreptului la educație.

 » Descarcă Analiza situației gravidelor, mamelor și copiilor din mediul rural