Multiplele chipuri ale excluziunii

Peste 1,2 miliarde de copii trăiesc sub amenințarea conflictelor militare, a sărăciei extreme sau a discriminării care se manifestă în special împotriva fetelor, arată datele ultimului raport global al organizației internaționale Save the Children – End of Childhood.

România ocupă locul 54 din 175 în raport, față de locul 52 în anul precedent, la egalitate cu Mauritius și sub țări ca Bulgaria ori Tunisia (locul 48), Kazahstan (45), Ucraina (43), China (40) și Belarus (35).

Cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului, raportul Multiplele chipuri ale excluziunii arată cum cele trei fenomene cheie (războiul, sărăcia extremă și discriminarea) sunt responsabile de privarea copiilor de copilărie, în întreaga lume. 

Această a doua ediție a raportului măsoară siguranța copilăriei în 175 de țări, surprinzând statele unde copilăria este cea mai amenințată din cauza sănătății precare, a malnutriției, a excluziunii educaționale, a exploatării copilului prin muncă și a unor fenomene grave, cum sunt violența extremă, căsătoria timpurie și nașterea în adolescență. 

Vulnerabilitățile României surprinse de raportul global Multiplele chipuri ale excluziunii 

Mortalitatea sub vârsta de cinci ani

Lipsa unei acoperiri cu servicii medicale universale, precum și lipsa unei alimentații suficiente și o calitate slabă a apei potabile îi expune pe cei mai dezavantajați copii la un risc foarte ridicat de deces. Aceste cauze sunt valabile și pentru România, care se numără printre țările europene cu cel mai ridicat număr de decese ale copiilor sub cinci ani – 9,0 la o mie de nașteri, la mare distanță de media europeană de 3,7.

Acest capitol înregistrează, totuși, un progres, față de anul trecut, când rata mortalității sub vârsta de 5 ani se situa la valoarea de 11,1 decese la mia de nașteri. O îmbunătățire mai accentuată a situației la acest capitol, fără însă să însemne o apropiere de rata medie a Uniunii Europene, a înregistrat și rata mortalității infantile la copii sub 1 an, în 2016, cu o evoluție de la 10,1‰ în 2011, la 7,3‰ în 2016. Media europeană este de 3,5‰. 

Copii cu copii – riscurile sarcinii în adolescență

Efect al lipsei accesului la îngrijiri și educație pentru sănătatea sexuală și a reproducerii, rata nașterilor înregistrate în rândul adolescentelor între 15 și 19 ani este cea mai îngrijorătoare, România înregistrând 34 de nașteri la 1.000 de adolescente. În Europa, doar două state prezintă o situație relativ mai gravă: Bulgaria și Georgia, cu valorile de 36,8, respectiv 38,3 de nașteri. Este un semnal de alarmă faptul că România se confruntă cu un număr mai mare de nașteri în adolescență decât state precum Rwanda (25,6), Trinidad Tabago (30,8), Emiratele Arabe Unite (30,1), Uzbekistan (17,6), Albania (21,8), Bahamas (28,7), Botswana (31), Burundi (27,9), Djibouti (21), India (23,3), Mauritius (28,3).

Impactul devastator al căsătoriilor timpurii

În privința acestui indicator, România nu a ieșit din zona de risc, deși legislația permite căsătoria doar între majori, copiilor mai mari de 16 ani fiindu-le permisă doar în cazuri excepționale în temeiul unui aviz medical, cu încuviințarea părinților sau a tutorelui și cu autorizarea din partea instanței de tutelă. Astfel, în România, 6,7% dintre adolescenți cu vârsta între 15 și 19 ani s-au căsătorit, procent mai ridicat decât cel din țări precum Albania, Ghana, Namibia, Kazahstan, Mongolia, Iordania, Sri Lanka ori Swaziland. 

Lipsa educației ca factor de menținere a copiilor captivi în sărăcie

La indicatorul neparticipare școlară (copii în afara sistemului de educație) în ciclul primar și gimnazial, România rămâne printre țările care se confruntă în mod serios cu această problemă, cu un procent în creștere față de raportul din 2017 – de 13,9, față de 12,1, îngrijorător la nivel european. Continuând comparația cu statele europene, România este depășită doar de Moldova, cu o rată a neparticipării școlare de 17,9%. În țări precum Bolivia, Congo, China, Haiti, Mexic ori Guyana, rata neparticipării școlare a înregistrat scăderi semnificative, aflându-se la un nivel mai scăzut decât al țării noastre.

Conform Institutului Național de Statistică (INS), în 2016, 282.000 de copii din România, cu vârsta între 7 și 17 ani, nu urmau nicio formă de învățământ, iar în anul școlar 2015/2016, 30.504 de copii din ciclul primar și gimnazial și 26.722 de liceeni sau elevi ai învățământului profesional au abandonat școala. 

Save the Children cere guvernelor să se asigure că niciun copil nu moare din cauze prevenibile sau tratabile, nu este supus violenței extreme, nu este privat de viitorul său ca rezultat al malnutriției, căsătoriei timpurii sau forțate, sarcinii timpurii sau muncii forțate și că toți copiii au acces la educație de calitate. 

» Descarcă raportul Multiplele chipuri ale excluziunii
» Află mai multe despre campania globală save the Children - End of Childhood