Alimentația nesănătoasă, lipsa exercițiului fizic, abundența în oferte pentru consum de substanțe (alcool, droguri, etnobotanice) corelate cu neglijarea parentală sau abuzul asupra copilului în familie și la școală, programe școlare care nu dezvoltă copiilor abilități de autoreglare emoțională, de relaționare socială, de management al conflictului, de coping la stres și de rezolvare de probleme, presiunea în grupurile de adolescenți în vederea asumării de comportamente cu risc (debut prematur al vieții sexuale, consum alcool/droguri, fumat, abandon școlar) generează riscuri multiple pentru generații de copii și adolescenți, care nu au șanse corecte la sănătate, protecție și o calitate adecvată a vieții.
Expunerea constantă la informații și modele nepotrivite în mediul social, familial și educațional influențează obiceiurile și comportamentele copiilor, cu impact negativ asupra sănătății lor fizice și emoționale, reflectate în amploarea fenomenului mamelor minore (23% dintre mamele sub 18 ani din Uniunea Europeană trăiesc în România), a gradului de violență din școli (82% dintre copii afirmă că au fost martori în situații de bullying în școală), a consumului de substanțe periculoase (debutul consumului a scăzut la 11-12 ani). Cei mai expuși sunt copiii din comunități vulnerabile, cei lipsiți de grija părinților responsabili care fie nu au educația necesară să îi ghideze, fie sunt plecați la muncă în străinătate, fie la rândul lor reprezintă un model negativ pentru copii. Violență, trafic de persoane, consum de substanțe sau adicții de jocuri de noroc sunt des asociate cu sărăcia.
În lipsa unor surse de informare de încredere, aceste subiecte sunt încă tabu, tinerii preferă să le discute pe furiș în loc să li se adreseze părinților, profesorilor, medicilor, deoarece se tem că nu vor găsi deschiderea necesară. Prin urmare, riscul de a obține informații greșite sau incomplete este ridicat, iar consecințele pot fi, în unele cazuri, dramatice.
Ministerul Educației și Cercetării a elaborat Programul „Educația pentru sănătate în școala românească", adresat dezvoltării armonioase a copilului și adolescentului, a stării lui de bine și a unei calități a vieții, dar în practică acesta nu este accesibil elevilor, ajungând doar la aproximativ 6% dintre elevi. Educația pentru sănătate nu face parte din curriculum obligatoriu, având doar statut de materie opțională, iar de cele mai multe ori nu se regăsește în oferta unităților de învâțământ.
Din estimările Ministerului Educației, această materie ajunge la doar 6% din totalul elevilor din România, iar materialele care facilitează predarea acestei materii (programa școlară, ghidurile didactice și manualele) au fost elaborate la mijlocul anilor 2000 și au nevoie de o aducere la zi.
Încă din anul 1998, Salvați Copiii România desfășoară programul Educație pentru sănătate, în parteneriat cu Ministerul Educației, asigurând formarea voluntarilor, a cadrelor didactice și medicale care derulează sesiuni de informare pentru copii și implementează cursul opțional ”Educație pentru sănătate”, informarea copiilor și tinerilor și dezvoltarea de materiale educative.
Scopul programului este de a sprijini dezvoltarea unei culturi școlare de promovare a sănătății copilului, fizică și emoți¬onală, precum și de protecție a acestuia împotriva oricărui comportament violent, prin transpunerea valorilor de educație și protecție în conținuturi, competențe și activități specifice, destinate copiilor din toate ciclurile de școlaritate, implementate de voluntari, educatori de la egal la egal, de cadre didactice, de asistente medicale și medici școlari.
ALEGERI SĂNĂTOASE
Începând cu anul 2017, Salvați Copiii cu sprijinul financiar al
Kaufland România a dezvoltat proiectul ”Alegeri Sănătoase” în cadrul programului Educație pentru Sănătate. În perioada 2017-2022, 115.270 de elevi cu vârste cuprinse între 3 și 18 ani au beneficiat de
sesiuni informative pe temele: nutriție și exercițiu fizic, sănătate emoțională, educație sexuală, comportamente de consum, ecologie. Activitățile au fost implementate în peste 700 unități de învățământ din București și alte 160 de localități din mediul urban și rural. În vederea susținerii activităților informative în echipe mixte, au fost pregătiți și implicați peste 1200 de voluntari si 1800 de cadre didactice și cadre medicale și 250 reprezentanți ai autorităților/instituțiilor locale partenere cu rol în educație, sănătate și protecția copilului.
Principalele activități ale proiectului constau în desfășurarea unor sesiuni de informare pentru copii și tineri (grădiniță, ciclul primar, ciclul gimnazial, liceu), adaptate fiecărei grupe de vârstă și structurate în cinci module tematice:
• modul destinat educației sexuale
• modul destinat nutriției și exercițiului fizic
• modul destinat comportamentului de consum (alcool, fumat, drog)
• modul de prevenire a violenței și promovare a relațiilor pozitive (sănătatea emoțională a copiilor).
• modul destinat educației ecologice.
De ce este necesar un astfel de program?
• Studiile Organizației Mondiale a Sănătății privind comportamentele de sănătate la copii și adolescenți ne arată că în România 11% dintre băieți și 9% dintre fete cu vârsta de până în 13 ani raportează că fumează săptămânal și 29% dintre băieții de 15 ani și 12% dintre fetele de aceeași vârstă declară că au trecut prin cel puțin două episoade de ebrietate.
• 40% dintre băieții de 15 ani, respectiv 20% dintre fetele de aceeași vârstă declară că au început să consume alcool la 13 ani sau înaintea împlinirii acestei vârste. Adolescenții care raportează că au ambii părinți plecați în străinătate prezintă o probabilitate de 2 ori mai mare de a avea stări de ebrietate în comparație cu elevii care trăiesc cu ambii părinți, iar elevii care trăiesc doar cu unul dintre părinți prezintă o probabilitate de 1,4 ori mai mare de a fi consumator curent de alcool, față de elevii care trăiesc cu ambii părinți.
• 9% dintre băieții de 15 ani și 5.5% dintre fetele de aceeași vârstă raportează consum de canabis cel puțin o dată în viață. Comunicarea precară în familie crește de 5,5 ori riscul ca un elev să consume canabis (față de elevul care trăiește într-o familie cu un tip de comunicare deschisă și armonioasă). În același timp, adolescentul care nu percepe familia ca un punct de sprijin are probabilitatea de 2 ori mai mare să consume canabis (față de elevii cu un suport familial crescut).
• În ceea ce privește necesitatea educației sexuale, statisticile internaționale ne arată că una din 5 fete și unul din 20 de băieți au fost victime ale abuzului sexual iar vârsta cea mai vulnerabilă pentru abuzul sexual este între 7-13 ani. De asemenea, 3 din 4 adolescenți au fost abuzați de o persoană cunoscută.
• Violența între copii este într-o continuă creștere, în special sub forma fenomenului de bullying. 82% dintre copii afirmă că au fost martorii unor situații de bullying în școală, 3 din 10 copii sunt excluși din grupul de colegi, 3 din 10 copii sunt amenințați cu bătaia sau lovirea de către colegi, 1 din 4 copii a fost umilit în fața colegilor.
• Acest demers este necesar cu atât mai mult cu cât Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului prevede obligativitatea derulării unor programe de educație pentru sănătate în școli: ”Organele de specialitate ale administraţiei publice centrale, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi orice alte instituţii publice sau private cu atribuţii în domeniul sănătăţii sunt obligate să adopte, în condiţiile legii, toate măsurile necesare pentru: (...) i) derularea sistematică în unităţile şcolare de programe de educaţie pentru viaţă, inclusiv educaţie sexuală pentru copii, în vederea prevenirii contactării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor”(art. 46 alin. 3).
Dacă sunteți cadru didactic/cadru medical școlar și doriți ca și copiii din școala în care activați să aibă acces la informații corecte, trimiteți un mail la adresa
[email protected].
Dacă îți dorești să fii voluntar în cadrul acestui proiect, trimite o scurtă motivație la adresa
[email protected], iar noi îți răspundem imediat cu toate detaliile.
Linkuri utile: