Bullying - o nouă abordare

Bullying-ul a fost definit în multe moduri, iar cercetătorii adaptează permanent definiția bullyingului pentru că o definiție clară conturează și posibile soluții.

Bullying-ul a fost definit în multe moduri, iar cercetătorii adaptează permanent definiția bullyingului pentru că o definiție clară conturează și posibile soluții.

În general, bullyingul presupune excluderea dintr-o comunitate. În metodologia proiectului Să fim prieteni – Fără Bullying, folosim abordarea formulată de expertul danez în bullying Helle Rabøl Hansen:

  • Bullying este un fenomen de grup. Copiii se pot exclude uneori din diferite activități, dar atunci când discutăm despre bullying, excluderea are loc în și în jurul unei comunități.
  • Excluderea este repetată. Aceasta implică o serie de acțiuni care indică „Nu ești acceptat/ă în acest grup”.
  • Formele de bullying pot fi directe și persecutante sau indirecte. Lovirea și împingerea repetate sunt forme directe de bullying, în timp ce bârfa și ignorarea sunt forme indirecte.
  • Bullying-ul are loc într-un context social din care copilul nu poate să se retragă, cum ar fi grădinița, școala sau afterschool-ul ales pentru copil.

(Helle Rabøl Hansen, 2010)

 

Cercetătoarea Helle Rabøl Hansen subliniază că bullyingul poate fi privit ca un mijloc de a crea un sentiment de comunitate atunci când eșuează încercările de a găsi un punct comun în jurul activităților din cadrul grupului. Helle Rabøl Hansen consideră că bullyingul își are sursa în dorința de apartenență la comunitate, chiar dacă formarea grupului presupune un abuz. Este situația când mai mulți copiii creează o comunitate prin agresiune – membrii comunități având în comun excluderea uneia sau mai multor persoane Cu alte cuvinte, bullyingul devine comportamentul normativ al grupului.

În primul comentariu veți găsi un link către o animație care explică cauzele bullyingului.

https://youtu.be/Oy62COdacpg

Mai multe în această secțiune