ADOLESCENȚI ÎN AUTOIZOLARE – GHID PENTRU PĂRINȚI

Viața alături de adolescenți obligați să stea închiși în casă datorită crizei COVID 19 poate că nu este la fel de solicitantă pentru părinți precum cea alături de copii mai mici, dar cu siguranță are provocările ei. În timp ce copiii sunt mai degrabă mulțumiți de atenția pe care o primesc acum, adolescenții nu sunt la fel de încântați de noua situație.

Părinții se pot simți copleșiți și confuzi în legătură cu modul în care își pot ajuta copiii să treacă cât mai echilibrat prin această perioadă. Evident, este extrem de importantă relația pe care au avut-o anterior cu adolescenții.
De asemenea, în abordarea adolescenților, este util ca părinții să aibă mereu în vedere că anumite reacții ale acestora sunt firești pentru etapa de dezvoltare prin care trec. Faptul că adolescenții trebuie să își controleze anumite reacții care vin din biologia lor (stadiul de dezvoltare al creierului la această vârstă) creează o presiune în plus pentru ei, care se adaugă la stresul generat de situația actuală.
Așadar, este nevoie de tact și înțelegere din partea părinților. Sprijinul pe care ei îl pot oferi, care stă în controlul lor în această perioadă de incertitudine, poate fi manifestat în câteva direcții:   
 

• Accentuarea importanței distanțării sociale

Poate să fie dificil pentru părinți să îi convingă pe adolescenți să respecte regula de a rămâne în casă. Ignorarea riscurilor este o caracteristică specifică acestei etape de dezvoltare, căci adolescentul nu este întotdeauna capabil să anticipeze posibilele consecințe ale comportamentelor sale. În plus, în contextul de față, ei sunt expuși la informații conform cărora boala afectează mai puțin și ia o forma mai ușoară la persoanele din grupa lor de vârstă. Prin urmare, deseori ei insistă să se întâlnească cu prietenii și nu înțeleg de ce ar trebui să respecte și ei regulile de distanțare socială.

În fața unei astfel de reacții, părinții pot sublinia nevoia de a-i proteja pe ceilalți: chiar dacă ei se simt bine și fac parte dintr-o categorie de persoane pe care Coronavirusul nu o afectează prea mult, pot să fie purtători ai virusului fără să manifeste simptomele, ceea ce ar favoriza infectarea celor cu care intră în contact, inclusiv a membrilor familiei. Așadar nu este vorba doar de asumarea personală a unui risc, pentru sine, ci decizia sa poate avea consecințe asupra întregii familii.
 

• Manifestarea înțelegerii față de frustrarea pe care o resimt pentru că nu își pot vedea prietenii

Prietenii sunt extrem de importanți pentru adolescenți, iar interacțiunea socială este o altă caracteristică esențială a acestei etape de dezvoltare. Așadar, dacă adolescenții sunt nemulțumiți că sunt blocați în casă cu familia, o discuție cu ei ar putea ajuta dacă părinții le transmit faptul că le înțeleg frustrarea. Este important ca părinții să asculte și să vorbească despre emoțiile adolescentului și să le accepte. De asemenea, pot încerca să îndrepte discuția spre ceea ce pot face (împreună) să se adapteze acestei situații și să o facă mai suportabilă. De exemplu, pot fi modificate regulile privind timpul petrecut on-line pentru a compensa timpul de socializare pierdut odată cu închiderea școlii.

Ca o modalitate amuzantă de a menține interacțiunile adolescentului, dar și de a petrece timp în familie,  pot fi organizate concursuri (între membrii familiei) de idei legate de modalități noi și inedite prin care poate fi ținută legătura on-line cu prietenii.
 

• Susținerea învățării în medii virtuale

Părinții se simt adeseori copleșiți de închiderea școlile și nu știu exact cum ar putea să își ajute copii să se implice în activitățile școlare organizate în spațiul virtual. În timp ce cu copiii mai mici provocarea este mai degrabă legată de găsirea unor activități distractive care să aibă o latură educativă, cu adolescenții  dificultatea vine din lipsa lor de organizare și planificare, o altă caracteristică specifică etapei de dezvoltare la care aceștia se găsesc.

În acest caz, rolul părinților poate fi acela de a-i ajuta să-și facă un program realist care să le permită să rezolve la timp sarcinile școlare. Un astfel de program însă, pentru a putea fi pus în practică, trebuie să includă nu doar activități școlare, dar și timp de relaxare, socializare, distracție. Principiul de bază ar fi să înceapă cu sarcini școlare, după care să se recompenseze cu o activitate plăcută pentru ei. Este de asemenea important ca așteptările și cerințele părinților să fie realiste: probabil că adolescenții nu vor munci la fel de mult ca atunci când mergeau la școală, dar, în timp, învățarea la distanță se transformă într-o rutină (inclusiv pentru cadre didactice și părinți) și va deveni mai eficientă.
 

• Încurajarea obiceiurilor sănătoase

Un regim sănătos de somn, masă și exerciții fizice ne ajută să facem față cerințelor vieții de zi cu zi. Iar în perioadele de stres, cum este cea de distanțare socială, cu atât mai mult este nevoie să respectăm un astfel de regim.

Cel mai important pentru adolescent este să mențină un program clar de somn, cu ore predictibile de culcare și trezire, pentru a putea să-și îndeplinească cerințele școlare și să își păstreze echilibru emoțional. Statul în casă este o provocare pentru că, teoretic, îi permite adolescentului să doarmă mai mult și să meargă la culcare mai târziu. Ceea ce l-ar face să se simtă mai obosit și mai puțin eficient în sarcinile pe care le are de rezolvat, intensificând stresul cu care se confruntă deja.

Pentru a preveni această situație, părinții trebuie să se asigure că noua rutină, adaptată distanțării sociale, presupune ore clare de somn și masă, activități de socializare și de relaxare/distracție. Sunt repere ale zile la fel de importante precum programul școlar. În general, dar cu atât mai mult în această perioadă, noua rutină trebuie însă discutată în prealabil cu adolescentul, trebuie să includă pe cât posibil și sugestiile lui, astfel încât să îi ofere acestuia un anumit grad de libertate și control personal. 
 

• Acceptarea dezamăgirii adolescentului

Pentru majoritatea adolescenților, criza COVID-19 aduce cu sine, dincolo de situația globală îngrijorătoare, ratarea unor momente anticipate în viața lor: competiții sportive, reprezentații artistice, ceremonii de absolvire. Sunt repere importante pentru ei, cu atât mai mult cu cât încercarea unor experiențe noi și căutarea plăcerii, caracteristici firești ale acestei perioade de dezvoltare, sunt limitate ferm și într-un mod neașteptat. Sunt și adolescenți care se îngrijorează în legătură cu susținerea unor examene și modul în care acest lucru le poate afecta continuarea studiilor și viitorul.

Este important ca părinții să le ofere ocazia și să își manifeste disponibilitatea de a le asculta emoțiile și îngrijorările, fără a-i judeca (”tu nu vezi că se întâmplă lucruri mai grave decât ratarea campionatului de fotbal”) sau a le oferi asigurări nerealiste (”totul va fi bine”). O asigurarea realistă este cea care pune accent pe sprijinul familiei în a găsi soluții și pe încrederea în capacitatea adolescentului de a se adapta.
 

• Modelarea acceptării situației

În situația în care vechile rutine nu mai pot funcționa sentimentele de frustrare și dezamăgire sunt firești, iar părinții pot transmite adolescentului mesajul că este în regulă să le simtă ca atare, că ele reprezintă un răspuns normal și adaptat situației, care apare la cei mai mulți dintre noi.  Important este însă să facă apel ca strategiile de coping pentru a-și dezvolta reziliența atât de necesară pentru parcurgerea acestei perioade.  

”Este o situație absolut neplăcută care mă îngrijorează și mă înfurie în același timp. Hai însă să văd ce pot face pentru a trece cu bine prin ea!”
 
Traducere și adaptare după: www.childmind.org