În eforturile noastre ca părinți, profesori sau consilieri, de a îi apăra pe copii de bullying, nu trebuie să uităm că generațiile de astăzi sunt conectate la mediul online cel putin 6 ore în fiecare zi. Ceea ce înseamnă că cyberbullyingul este un fenomen cu care trebuie să ne familiarizăm pentru a înțelege mai bine dinamica relațiilor pe care copiii le dezvoltă în mediul online și a pericolelor la care sunt expuși.

1. Cyberbullying este acel bullying care are loc în mediul digital, prin intermediul tuturor dispozitivelor de comunicare la distanță și acces pe internet: telefoane mobile, computere, laptopuri, tablete, ceasuri inteligente. Spre deosebire de bullying, care are loc fizic într-un anumit spațiu (cum ar fi școala sau locul de joacă), cyberbullyingul poate să apară oricând, la orice oră din zi și din noapte, chiar și atunci când copilul este acasă cu părinții, atât timp cât folosește un telefon mobil.
2. Nu doar platformele de social media pot reprezenta un risc pentru cyberbullying. Hărțuirea online, prin diferite mijloace, poate să aibă loc prin email, SMS, mesaje directe pe platforme de tip forum, platforme de jocuri video, aplicații mobile sau online și, desigur, prin comentarii sau mesaje pe rețelele sociale (Facebook, Instagram, TikTok, Snapchat, AskFM, etc.). Practic, un copil poate fi supus la cyberbullying atât timp cât un străin sau un cunoscut îi poate trimite un mesaj digital.
3. Cyberbullying nu înseamnă doar jigniri sau amenințări. Sub umbrela acțiunilor de tip cyberbullying intră primirea unor mesaje răutăcioase, amenințătoare sau jignitoare de la persoane cunoscute sau de la necunoscuți, publicarea de către alții a unor poze sau clipuri intime cu scopul de a te jigni sau a te face să te simți stânjenit, răspândirea de zvonuri, furtul parolelor, furtul de identitate prin crearea unui profil fals sau postarea de statusuri și comentarii în numele altcuiva, mesajele repetate și insistente deși copilul a refuzat interacțiunea, interdicția de a face parte dintr-un anumit grup online prin amenințare sau batjocură.
4. Cyberbullyingul nu se șterge din mediul online. Pentru că majoritatea mesajelor, postărilor și comentariilor realizate pe platforme online de tip rețele sociale sau forumuri sunt încărcate direct pe serverele entităților respective, nici copilul abuzat și nici abuzatorul nu au drepturi asupra lor și nu se pot asigura că aceste mesaje sunt șterse în timp. La fel se întâmplă și în cazul mesajelor de tip email, de exemplu. Majoritatea informațiilor comunicate electronic sunt permanente și publice, iar o reputație negativă online poate afecta mai târziu admiterea la facultate, angajarea și alte domenii ale vieții precum relațiile cu cei din jur.
5. Cyberbullyingul nu se observă atât de ușor. Părinților și profesorilor le este mult mai ușor să depisteze cazurile de bullying când văd copii îmbrânciți, copii izolați de grupul de colegi, glumele nepotrivite făcute pe holurile școlii. În cazul abuzurilor din mediul digital, acestea pot fi urmărite mult mai greu și de cele mai mute ori părinții nu trag un semnal de alarnă decât dacă observă schimbări radicale în comportamentul copilului precum depresia sau refuzul de a utiliza un anumit dispozitiv. Cum copiii și adolescenții petrec ore bune din zi cu telefonul mobil în mână, nu putem ști cu certitudine dacă activitatea lor din mediul online este pozitivă sau negativă, dacă se amuză și relaxează sau sunt hărțuiți prin mesaje.
6. Cyberbullyingul se poate ascunde sub masca anonimatului. Un număr de telefon ascuns sau pe care nu îl cunoști, un profil de social media cu un nume fictiv și fără o fotografie de identificare sunt doar două dintre exemplele de surse de cyberbullying care pot să rămână anonime. În timp ce în cazul bullyingului agresorul poate fi identificat cu ușurință, cyberbullyingul poate să fie complet anonim și cu atât mai agresiv. Pentru că agresorul nu trebuie să își asume absolut nimic, acțiunile acestuia pot să fie mai severe.
7. 7 din 10 copii au fost martorii sau victimele unei situații de cyberbullying. Cele mai recente studii realizate de către Organizația Salvați Copiii arată că 73% dintre copii au fost martorii unei situaţii de bullying în mediul şcolar, 69% asistând la astfel de fenomene în mediul online. Este un procent extrem de mare, mai ales luând în calcul toate efectele pe termen lung asupra sănătății emoționale a copiilor.
8. Anxietatea, teama, furia și tristețea sunt cele mai frecvente emoții favorizate de cyberbullying. Copiii și adolescenții supuși acestui tip de abuz vor încerca să evite mediul în care are loc hărțuirea și implicit vor petrece mai puțin timp online, ceea ce poate duce la afectarea rezultatelor școlare dacă activitatea educațională presupune cercetare și lucru în mediul online. Mai mult, sănătatea psiho-emoțională a acestor copii are de suferit atât pe termen scurt (stări de nervozitate, oboseală cronică, lipsă de motivație, teamă) cât și pe termen lung (anxietate, depresie, scăderea stimei de sine, izolare și evitarea contactului social).
9. Cyberbullyingul este extrem de dificil de combătut. În primul rând, fiindcă mediul în care are loc cyberbullyingul nu ne aparține și nu se află sub controlul nostru – o școală se supune conducerii și regulilor unui cadru de profesori ce pot lua măsuri, însă mediul online este public și ne pune la îndemână decât mijloace de raportare. În al doilea rând, fiindcă agresorii rămân deseori anonimi și nu putem ști cu ceritudine cui să îi cerem socoteală pentru faptele sale. În al treilea rând, fiindcă utilizarea dispozitivelor digitale este un aspect important al vieții copiilor și adolescenților noștri și deși ne-am dori ca acestea să poată fi complet interzise, rolul lor este și unul pozitiv – de informare, de comunicare, de educare.
10. O comunicare deschisă este cea mai puternică armă împotriva cyberbullyingului. Copiii și adolescenții trebuie să aibă încrederea că pot vorbi cu părinții și profesorii lor despre tot ceea ce are loc în mediul digital – pe ce aplicații își petrec timpul, cum se înțeleg cu prietenii acolo, ce platforme le induc o stare de disconfort, dacă au observat comentarii sau postări răutăciose la adresa altora, etc. O astfel de relație deschisă îi va permite copilului să alerteze un adult dacă simte că o anumită persoană sau o anumită acțiune îi face rău prin orice tip de comunicare digitală.

 
Salvați Copiii România pune la dispoziția părinților, profesorilor și consilierilor numeroase materiale informative pe site-ul oficial salvaticopiii.ro, prin evenimente online de dezbatere precum Copilăria în era digitală, și prin proiectul Ora de net, un program european unic în România care promovează utilizarea Internetului de către copii și adolescenți într-un mod creativ, util şi sigur.